Tiluri de ştiri şi Realităţi din interior.

În România au murit anul trecut 1.951 de oameni în accident rutier. Asta nu înseamnă că oamenii nu vor mai conduce! 🙂 Pentru o ţară cu 19 milioane de oameni, 1.951 este o cifră alarmantă. Şi nu vorbim de atacuri teroriste şi nici de o ţară aflată pe Fâşia Gaza, cu 1,010,408 km2 întindere şi peste 100 milioane de locuitori! 🙂

ADEVĂRUL? În Egipt NU A MURIT DIN 1997 nici măcar un singur TURIST în atac terorist!!!!

În 2011, în Egipt a avut loc o Revoluţie. S-a numit Primăvara Arabă. S-a schimbat atunci un regim totalitarist cu unul care s-ar fi presupus a fi democratic şi anume cu regimul Morsi – cel ridicat în slăvi de occident că a fost ales democratic, dar pe care majoritatea egiptenilor îl urăsc şi îl desconsideră din motive evidente şi reale. A băgat ţara în datorii ca să ridice salariile celor din administraţiile publice, să suţină Frăţia Musulmană, declarată de curând organizaţie teroristă şi a ţinut ţara în beznă, ne tăia curentul electric de câte 6 ori pe zi, nu aveam butelii, magazinele erau goale, au existat cele mai multe violuri, crime şi atacuri asupra femeilor. Femeilor li se promisese libertatea alegerii, drept la muncă şi totul a fost un mare praf în ochi. Când Morsi a fost înlăturat de la putere împreună cu Frăţia de populaţie şi armată, egiptenii i-au cerut lui Sisi să preia puterea. El a acceptat, dar tot prin alegeri democratice.

Frăţia Musulmană a jurat să se răzbune pe Sisi, pe armată, pe guvern, poliţie şi egipteni deoarece nu au acceptat islamul extremist şi legea Sharia în stat. Egiptenii nu au cum să accepte aşa ceva, deoarece ei nu practică un islam extremist ci unul moderat către foarte moderat. Exemplu, acest an a fost dată lege ca de cea mai mare sărbătoare a lor Ramadanul să nu se ţină predicile cu difuzoare deoarece se vor închide moscheele!!! Sărbători religioase naţionale în stat sunt de ani de zile Crăciunul, Paştele Ortodox pe lângă cele ale lor! Ei ţin Crăciunul.

Revenind la această Frăţie, mulţi ani, statele unite nu i-a văzut ca şi terorişti, iar asta, deoarece aceştia când au fugit din ţară după ce Sisi a preluat puterea, s-au refugiat în Anglia, Franţa, Qatar şi State! Sisi a fost în vizită în aceste state şi au avut loc discuţii. La început nu l-au crezut, iar apoi au realizat că este adevărat. la urma urmei venea cu date probatorii şi statistici de securitate internă. Ca urmare, statele unite va repatria şi va penaliza toţi mebrii acestei organizaţii. Franţa de asemenea. Anglia…NU! Drept răspuns, Egiptul a pus anumite condiţii şi interdicţii pentru turiştii şi rezidenţii englezi, iar englezi au început noaptea vrăjitoarelor în presă. Noi jurnaliştii ştim că cea mai mincinoasă presă o au englezii, iar presa românească care se respectă, nu scrie niciodată o ştire din flux până o verifică, dacă e din Anglia sau Rusia!

Pentru ca să nu mai fi indus în eroare, în Egipt NU A MURIT DIN 1997 nici un turist în atac terorist!!!! Statisticile morţilor din Egipt în atacuri teroriste sunt exclusive pentru egipteni şi cifrele acelea se datorează în 2017 la 3 atacuri teroriste. Unul într-o Biserică, iar altul într-o moschee. Au murit mai mulţi musulmani în urma atacului terorist decât creştini!!! Soţul meu este egiptean creştin. În Sinaiul de Nord, în 2017 au murit 305 musulmani într-un atac terorist în moscheea Al-Rawda! Creştini au murit în Minya 28 în Mănăstirea Sf. Samuel şi alţi 45 în urma unei explozii în Catedrala Sf Marcu din Alexandria. Precizez că ieşisem din Catedrală cu 15 minute înainte 🙂 şi asta nu mă împiedică să merg doar acolo la slujbă!

Minya este o zonă în care există conflicte constante şi nu doar de ordin terorist ci religios. Acolo, creştinii (care au fost primii în zonă, fiind una din cele mai vechi zone creştine) au mereu conflicte cu musulmanii. Fiecare îşi protejează princpiile sale. Să fiu mai concretă este un fel de zona Covasna-Tg. Mureş de la noi, zonele în care există mereu conflicte interetnice. Sigur că aici au altă amploare, deoarece vorbim de creştini care înainte au suferit foarte multe atrocităţi, marginalizări, etc Ei simt să îşi apere drepturile şi principiile religioase mult mai profund decât alţi creştini din alte regiuni ale lumii. Ei nu se tem să moară pentru crezul lor! Şi nici să îl apere!

Cine sunt atunci teroriştii? Sunt cei care susţin Frăţia Musulmană şi exista în interiorul ţării. Mai bine spus, existau! După ce Sisi a găsit zonele de conflict şi firul terorist, a ucis capetele lor în Sinai şi a distrus câteva cuiburi teroriste, reuşind astfel să asigure securitate aproape absolută atât în interior cât şi la fâşie. Dacă vi se pare uşor să se securizeze o ţară cu peste 1 milion de km pătraţi şi graniţe cu ţări teroriste, să ştiţi că nu este. Nu se poate atenua în câţiva ani ce alţii au distrus în zeci de ani. De asta egiptenii şi noi rezidenţii îl iubim pe Sisi şi nu dorim ca el să părăsească puterea şi îl alegem mereu democratic evident, deoarece el ne asigură atât reformarea ţării cât şi securitatea ei! De când este el terorismul a scăzut către ZERO, avem 4 din cele mai mari proiecte ale lumii finalizate, locuri de muncă, reforme în sănătate, educaţie, religie, construcţii de case pentru populaţia săracă, etc

Şi totuşi, raportat la 100 de milioane şi 3 atacuri şi 378 de oameni este o cifră mică pentru o ţară cu risc terorist! Nimeni nu ascunde după deget faptul că Egiptul se confruntă cu aşa ceva, dar realitatea este că nici un singur tursit nu a murit şi nu a fost ucis în aceste atacuri teroriste.

Teroriştii vizează EXCLUSIV guvernul, egiptenii şi preşedintele! 

Cele 2 cazuri de atentate la microbuzele cu turişti, categoric NU SUNT acţiuni teroriste. Dacă erau, ambele autocare erau spulberate şi toţi erau morţi. Teroriştii nu dau greş când nu există securitate :), iar dacă ar dori să culeagă lauri ar ataca autocare cu turişti occidentali, americanei, etc

Dacă aveţi dubii, înseamnă că sunteţi naivi!

Cu siguranţă se va descoperi şi se va găsi curând şi cine a avut iniţiativa de a distruge faţa turismului în Egipt şi mai mult ca sigur că este vorba de o iniţiativă particulară şi nu organizată! Credeţi-mă că nu orice molotov sau incendiară aruncată într-un autocar este atentat! Vă spun eu, care am trăit unul şi ştiu cum arată!

Nu am nimic împotriva transmiterii unor ştiri, dar nu îmi place când ele nu sunt filtrate şi când se dramatizează mai mult decât este cazul! Vorbim totuşi de o ţară arabă, care are conflicte teroriste şi interne cu fosta putere şi în care astfel de cazuri sunt la ordinea zilei.

O zi frumoasă!

Una din cele mai importante metropole din Egipt este Alexandria

Când zeii alexandrieni sunt calmi, totul devine azur si smararald. Ne lăsăm gleznele acoperite de valuri turcoaz în timp ce cerul ne asează peste frunte coroniţe de nori alb-albaştri. Clădirile bătrâne veghează ţărmul, iar oamenii încalecă bărci fermecate si pornesc să cucerească apele. Alţii se adăpostesc de RA în cafenele trecute de 100 de ani, unde miroase a istorie, a Karmouz si în ei renasc faraonii. E greu de crezut poate, dar Alexandria încă e din alte lumi.

Una din cele mai importante metropole din Egipt este Alexandria. Oraş Port, înfrățit cu Constanţa, Izmir, Odessa, Marseille, Limassol, Paphos, Thessaloniki, Cleveland, St. Petersburg, etc printre altele si unul dintre cele mai importante oraşe ale Lumii. În Alexandria se află 2 din Minunile lumii antice: Farul din Alexandria si Biblioteca. Asta pe lângă alte zeci de obiective turistice, culturale, istorice.

Pentru cei care nu ştiu, Alexandria are şi ea staţiuni care oricând pot concura cu cele de pe Marea Roşie. Ele sunt situate pe Coasta de Nord. În imagine, puteţi vedea o parte din Coasta Mediteranei care ţărmuieşte oraşul.

Bună dimneaţa!

#panorama#Alexandria#Mediterranean#architecture#street#clouds

28 Mai – Elite Nights – Ediția 1: Bazele unei cariere din propria pasiune

59364421_364837567492959_7560804206756495360_n

Ce faceţi pe 28 Mai de la orele 19:00? Eu spun să daţi o fugă la Aula Universității Româno-Americană, Bd. Expoziției nr. 1B, sector 1, București şi să participaţi la un eveniment care are intrare liberă şi vine să vă prezinte altceva, o altă faţă a României şi a românilor, a faptului că se poate, iar soluţiile sunt la îndemâna oricui!

“Prezentări de circa 15 minute, sub forma unor pastile inspiraționale, susținute de oameni care, de cele mai multe ori, nu urcă pe astfel de scene. Exemplele lor merită promovate, deoarece și-au construit cariere din propriile pasiuni sau și-au descoperit forța lăuntrică de a rezolva anumite lacune ale societății.”

Vezi despre cine este vorba, dar și cum îți poți rezerva un loc în sală, pe pagina evenimentului, AICI!

©Sub zodia iubirii

d80396893ad4eba8f958d90c08e1fb56

Uneori, sufletul meu nu mai poate să articuleze nici un cuvânt. Nici o emoție. Stă doar în genunchi și respiră. Nu poate să plângă. Nu poate să râdă. Nu poate să danseze. Nu poate să se roage. Doar stă și simte. În acele clipe de tăcere, când stă cu aripile închise în el, sufletul meu simte cel mai mult. Cel mai liber. Cel mai frumos. Și iubește. Cel mai curat. Cel mai necondiționat. Este o colivie cu fluturi care zboară să își lase din când în când praful de pe aripi pașilor demult pășiți. Urmelor demult neumblate. Sufletelor demult plecate înspre alte suflete, alte alegeri, alte colivii cu fluturi. Atunci mi-e cel mai dor de mâinile care m-au împins către ceea ce sunt azi. De ochii care m-au sfâșiat. De buzele ce m-au mințit. De inimile ce s-au închis asemeni unor ferestre în urma lor. Sau a mea. Și îmi trimit sufletul să adune pașii și să le sărute urmele. Să mă adune frumos în femeia care îmi sunt. Să îți pot fi.

Îmi trimit sufletul să sărute rănile care sângerează deschis fără vindecare parcă. În unele ești și tu. Acelea ne-au făcut atât de puternici. Ne-au legat. Nu le voi închide. Ele mi te-au adus și mi te-au lăsat!Au fost suflete care m-au iubit prea mult. Sau prea puțin. Suflete care au plecat. Sau m-au lăsat plecată. Pe toate le iubesc în zborul fluturilor mei, dar pe tine te ador. Că îmi ești cel mai sălbatic,dar în același timp cel mai lin zbor. Cu tine nu umblu. Nu ating pământul. Cu tine zbor frumos și când rămânem într-o aripă. Uneori doar, în clipe ca acestea, îmi dau seama că suferința m-a dus către tine, fericirea care nu mi-o poate lua nimeni. Omul care după ce l-am iubit în clipele cele mai greu de iubit, l-am iubit apoi pur și simplu, iremediabil, până la capătul capătului și mult după aceea.

Mohamad, mi-au revenit cuvintele. Și aripile s-au deschis larg. Magia e din nou pe aripi. Iar sufletul, dragostea mea, sufletul e la locul lui. Dragostea mea, lumina mea, seninul meu…ce dimineață îmi e viața cu tine! Și liniște.

Ochii lui erau ca o oglindă în care fericirea ei alerga desculță și firesc. O putea vedea. Clar, ca lumina zilei. Și zâmbetul. În zâmbetul lui, ea se putea găsi. Când i-l sorbea, era toată acolo. În mâinile lui. Pe chip. Când îl privea nu vedea nimic, decât pe ea. Și știa că ea nu era niciodată în altă parte decât acolo. cel mai mult acolo. Se cuibări în brațele lui și îi luă mâna. O sărută. Iar el îi sărută creștetul. Zâmbi. Și o mângâia. Ca pe un copil. Și o săruta. Iar dincolo de fereastră lumea se opri. Ea se topea. În el. De dragul lui. Pur și simplu se topea.

(© Sub zodia iubirii, Ramona Sandrina )

©Sub zodia iubirii

7d955d4573bb61082de3413c4f7671da

Sufletul meu scrutează toate zările asemeni unui ogar care aleargă peste tot deşertul şi pământul să îţi adulmece urmele, să se oprească pe unde ai fost şi am fost ca două năluci bolnave de iubire. Caută în amintiri şi despică gânduri din gândurile tale, din vorbele tale spuse uneori la nervi, la disperare, la neputinţă. Aş creşte două braţe din dorurile astea, dragostea mea şi aş îmbrăţişa toate vorbele şi durerile tale. Mi-e dor, am nevoie, din când în când, să vorbim, să te aud, să te respir ca pe gura mea de oxigen cu care simt că pot trăi. Mi-e dor Mohamad, mi-e dor chiar să ne certăm! Să ne spunem vorbe grele, să mă scuturi prinzându-mă pe după de umeri şi să îmi spui că sunt o egoistă! E o tăcere groasă ca o pâcliţă între noi sufletul meu! Mă tem de ea. Mă tem deoarece nu te mai pot găsi dincolo de ea, iar tu m-ai lăsat să plec ca un laş! Te urăsc! Urăsc bărbaţii ca tine care lasă societatea, familia, oamenii să le traseze linia pe care trebuie să păşească, să meargă, iar ei nu fac nimic. Un câine de pază pe care oricine îl poate dresa şi îi pune botniţa, iar el stă fără ca măcar să se revolte. I-ai lăsat să îţi pună lanţuri, Mohamad! Ţie! Ce credeai? Că mă vei aduce înapoi cu rugăciunile tale către Allah? Cu urletele tale de lup din nopţile reci şi singure precum un pumnal în care chiar şi bărbaţii puternici cad în genunchi? Ca o rană eşti. Ca o rană suntem. Ne învârtim în ea şi nu mai trece. Cu nimeni şi nimic. Te caut în mine. Adânc! Sap în mine cu unghiile mai ales când simt melancolia scorojind pereții inimii până la sufocare. Mi-e atât de dor! Aş trage marea asta de un colţ şi aş seca-o cu dorul meu ca să ajung la tine. Spuneai că pe tine cel mai fericit te face să mă ştii pe mine ferictă alături de tine. Spuneai că eu sunt casa ta! Îmi spuneai că va fi bine, în timp ce mă luai pe după umeri şi mă ascundeai în mijlocul braţelor tale. Mohamad! Mohamad, noi nu mai avem casă. Suntem goi. Suntem ai nimănui! Eu nu mai am unde să mă întorc acasă de când tu m-ai lăsat să locuiesc în casa altcuiva. De când tu ai ales să te întorci în casa aia demult părăsită unde doar copiii erau ai tăi, lacrimile cu care ţi-ai zidit tăcerile şi lanţurile. Noi doi suntem pierduţi. Nici deşertul parcă nu mai este la fel de adânc ca să ne înghită! Când mă gândesc la tine, privirea mea sfredeleşte parcă lemnul amintirilor dulci, în care oamenii trecutului nostru se mișcă prinși unii de ceilalți ca nişte gâze în pânza unui păianjen. Nu știu despre destin nimic, în afara faptului că suntem asemeni unor gondole pe care curentul vieții ne dirijează înspre tărâmuri necunoscut e, iar undeva acolo, în lumina atingerii, a scurtcircuitului, când sufletele noastre se ating, putem vedea următoarea destinație. Ce va trebui să cunoaștem stă scris într-o carte pe care putem, uneori, doar împreună să o răsfoim sau să o deschidem. De aceea te caut, de aceea te vreau, dea aceea nu pot să îmi scriu viaţa asta departe de tine. Când sunt cu tine perdeaua de fum se ridică, neînţelesurile lumii se dizolvă în lumina ochilor tăi, iar eu încep să înțeleg sensuri. Sensul. Eu te iubesc! Te iubesc demult! Te iubesc de undeva, de unde numai sufletul poate să întoarcă înapoi ecoul acestei iubirii. Lasă un semn iubitule. Un semn că nu eşti foarte departe înaintea mea ca eu să nu te mai pot găsi.

(©Sub zodia iubirii, Ramona Sandrina)

©Sub zodia iubirii

e37af175cde6467a0e58d3f9f1470ed0

Eu am să-ţi scriu mereu şi nu aştept răspuns. În tot acest desiş cu tine, nici nu ştiu pe care cărare ţi-ai luat sufletul. Atâta timp cât tu eşti rătăcit de tine însuţi, eu nu te pot găsi. Pot doar să te iubesc oriunde ai fi şi orice ai alege. Şi pot să mă rog ca Dumnezeu să îţi lumineze viaţa şi să te aducă la mal!

(©Sub zodia iubirii, Ramona Sandrina)

Schimbarea are ca principiu respectarea demnităţii umane! România este una!

Privind în jur, citind ştirile din ţară, constat oarecum cu emoţie şi bucurie aş spune, că în sfârşit, românii au înţeles că este nevoie de ei toţi pentru a se putea realiza adevărata schimbare.
În acelaşi timp, aş adăuga faptul că schimbările trebuie să survină fără aroganţe, fără vulgarităţi şi nesimţire. Nu este nevoie să escaladăm alţi oameni şi să insultăm alte opţiuni politice pentru a dovedi că trebuie să facem ceva util şi real pentru România!

Schimbarea se face prin înţelepciune, bun simţ şi prezentarea soluţiilor.

Nu putem schimba ceva dacă prin comportamentul nostru exprimăm aceeiaşi atitudine făţarnică, arogantă şi lipsită de înţelegere şi respect faţă de români…bătrâni, tineri, intelectuali sau fără educaţie! Schimbarea se face doar respectând neamul românesc în totalitatea şi unanimitatea sa! altfel, nu se poate realiza schimbarea!
Chiar dacă schimbarea se va produce aşa cum toţi ne-o dorim, va trebui să înţelegem încă de pe acum faptul că vom avea ca naţiune o mare provocare şi anume, integrarea acestor actegorii de oameni care practic au fost lipsiţi de educaţie, perspective şi şanse!
Am văzut imagini de la mai multe mitinguri unde oamenii care reprezintă această pătură critică, dar şi fragilă în acelaşi timp, formată fiind nu doar din persoane care pot reacţiona ci şi din bătrâni lipsiţi de orice alternative, au fost huiduiţi, insultaţi, asaltaţi. Într-una din scene, printre cei prezenţi era un bătrânel care tremura din toate încheieturile sale şi consider că mânia şi revolta nu înspre aceşti oameni trebuie îndreptată ci înspre cei care trebuiesc schimbaţi.

Trebuie să se înţeleagă că în această ţară de după 89 există aomeni care au fost abandonaţi de către toţi: societate, politic, familie! Oameni obligaţi să trăiască de pe o zi pe alta, sub limita oricărei subzistenţe şi a oricărei demnităţi umane! Este greu de înţeles sau concepput, ştiu, dar ei există, iar uneori, lipsurile te aduc aici. Ei nu trebuiesc pedepsiţi şi de cei care doresc schimbarea! ei trebuiesc sprijiniţi, ajutaţi şi respectaţi! La urma urmei, de asta ne dorim şi aceste schimbări, nu? Să avem cu toţii şanse egale şi respect!

Partidele politice de la guvernare nu au câștigat doar pentru că acești oameni i-au votat ci și pentru că mulţi dintre cei cu educaţie, perspective şi şanse, au ales SĂ NU VOTEZE, iar dacă vrem ca pe viitor lucrurile să se schimbe în bine, am putea începe să privim cu toții în această oglindă a realităţilor acestor zile şi să încercăm să nu repetăm greşelile celor ce trebuiesc schimbaţi şi a susţinătorilor lor. 

Schimbarea are ca principiu respectarea demnităţii umane, a libertăţii, egalităţii, solidarităţii şi fraternităţii! Aşa să ne ajute Dumnezeu!

De vorbă cu Egiptul…

Cum iubim când iubim? Cu inima şi de-a întregul!
 
Când eşti într-un loc fii cu toată inima şi bucură-te de fiecare clipă, întâmplare şi pas. Descoperă locuri noi cu pasul inimii şi nu fii arogant. Nu compara şi nu căuta similitudini. Diferenţele sunt cele care ar trebui să ne apropie, deoarece ele ne dau unicitatea. Frumosul şi înţelepciunea doarme în locuri scorojite de timp şi sărăcie de multe ori şi nu îţi este la îndemâna privirii dacă nu ştii să dai pătura ignoranţei deoparte şi să vezi dincolo de aparenţe. Marii înţelepţi ai lumii nu au umblat înfăşuraţi în haine scumpe, încălţaţi cu încălţări scumpe ci erau înfăşuraţi într-o haină sărăcăcioasă şi de cele mai multe ori erau desculţi, păzind animale pe câmp. Nu arăta cu degetul ceea ce nu îţi place şi nu arunca piatra după ceea ce nu înţelegi! În locul unde cade piatra gândului rău se nasc 1000 de ape clocotite. Oceanele se străbat cu încredere şi răbdare, nu în grabă şi nepăsare. Aşa şi firea umană, locurile şi viaţa. Învaţă mereu să asculţi şi să înţelegi ceea ce nu ţi-a fost dat să vezi până atunci îndeaproape. Şi sub pietre există iarbă şi viaţă! Aşa există şi în prejudecăţile noastre cu care am fost crescuţi şi educaţi! Spargeţi-le şi eleiberaţi-vă, deoarece altă cale a adevăratei cunoaşteri nu există decât să te duci tu pe tine acolo unde alţii au spus că nu se poate face lumină, că Dumnezeu nu există, iar iubirea nu înfloreşte! Cunoaşte tu cu mintea, sufletul şi gândurile tale lumea! Alţii nu pot să îţi prezinte decât felul în care percep ei lumea sau cum sunt plătiţi să o facă! Dar tu, eliberează-te şi cunoaşte locurile şi oamenii aşa cum sunt ei. Chiar dacă vorbim alte limbi, tot iubirea e limbajul care mută omenirea în locuri mai bune! Toţi suntem la fel. Doar fusul orar diferă.
 
(De vorbă cu Egiptul, Ramona Sandrina)