Cu trenul din Alexandria în Cairo

Mie, mi-a plăcut mereu trebul ca și mijloc de transport, iar în Egipt, trenurile sunt foarte ieftine. 70 EGP un bilet, la trenul gen Rapid, dacă ar fi să comparăm cu cel românesc. Trenurile sunt curate, din când în când vin cei de la vagonul restaurant cu produse dacă vrei să cumperi: mâncare, apă, cafea, ceai, 3 în 1, chips, etc Recomand să le cumpărați toate acestea de la un magazin din oraș, deoarece în tren au supra-preț. Vă invit cu mine la o parte din călătorie :D!

Poveste pe Nil

Nilul este un simbol al renaşterii şi vieţii eterne pentru egiptenii din antichitate, a fost din timpuri imemoriale seva vieţii ţinutului lor. Văzute de sus, fluviul şi malurile sale apar ca o lungă fâşie verde şerpuind prin deşertul arid. Această fâşie este însuşi Egiptul, creat de mărinimia Nilului, care a făcut posibilă înflorirea uenia dintre marile civilizaţii ale lumii. Considerat de la cel mai îndepărtat izvor, Nilul, cu 6671 km este cel mai lung fluviu din lume. Cele două izvoare gemene se află în inima Africii. Nilul Alb izvorăşte de dincolo de lacul Victoria şi curge spre nord, până la Khartoum în Sudan unde se uneşte cu Nilul Albastru mai scurt dar mai năvalnic. Acolo unde ele se întâlnesc se poate vedea confluenţa dintre apele albăstrii ale Nilului Albastru şi cele limpezi de un verde palid ale Nilului Alb. De la Khartoum, fluviul curge spre nord până la Cairo unde se desparte în două braţe, unul care se varsă in Marea Mediterană la Damietta la 40 de mile de Port Said; altul care curge spre Rashid (pe numele vechi Rosetta).

Khalili Bazar, Cairo

 

Am lipsit o vreme de prin zonă, dar nu nemotivat 🙂 ! Am făcut un tur până în Cairo și nu am scăpat nici o ocazie de a filma tot drumul și aventurile de acolo! Începem cu zona mea preferată, Bazarul Khalili.

Pe mine m-au impresionat în mod deosebit arhitecturile și magazinele vechi, atmosfera ruptă parcă din filmul Aladin sau Povestea celor 1001 de nopți cu Sheherezada… A fost o plimbare frumoasă, în alte timpuri, timpuri care acolo pru și simplu au înghețat și ne-au teleportat în inima lor…

Piața sau Souq cum se spune în limba arabă, datează din secolul al XIV-lea, când emirul Dajaharks Al-Khalili a construit un complex comercial pe locul Mormântului Za’afran, un loc de înmormântare al conducătorilor fatimizi din Egipt.

Această construcție a făcut parte din procesul de reconstrucție demarat de către sultanul Barquq, care a domnit între 1382-1399, pentru a ajuta orașul să se recupereze de pe urma ravagiior morții negre, care a bântuit aceste meleaguri de-a lungul secolelor XIII și XIV.

Astăzi piața a fost modernizată semnificativ, dar mai există porțiuni care afișează arhitectura originală în stil Mameluk, reprezentat prin arcade fascinante și tavane boltite cu dantele arhitecturale care te lasă fără respirație.

Piața dispune de mai multe restaurante și cafenele, mjoritatea situate în partea stângă a intrării, locuri unde puteți să serviți o mâncare tradițională sau să gustați o cafea egipteană la ibric, sub soarele celei mai iubite capitale, Cairo – celei cărei egiptenii îi spun chiar „Egipt” sau Masr. Mai puteți auzi numele de Cairo și Cahera , când șoferii de microbuze strigă clienții: Cahera, Cahera!

Gând peste zi

Uneori, ca să putem vedea soarele și albastrul cerului, trebuie să plonjăm adânc în sufletul nostru. Câteodată reușim, câteodată nu. Depinde cât de mari sunt golurile pe care trebuie să le străbatem.

O zi frumoasă vă doresc!

©Jurnalul unei copilării. Eu și mama

Când simți că nu îți poți deschide aripile, iar viața stă în loc purtând la gât pietre de moară, privește în ochii copilului tău. Acolo sunt toate sensurile, rosturile și răspunsurile pentru a-ți scutura umerii și a găsi în tine puterea de a înainta! Nu căuta stele polare în ceruri inexistente. Cerul tău e unul: inima, iar steaua polară e copilul tău!

(©Jurnalul unei copilării. Eu și mama – Ramona Sandrina)

 

©De vorbă cu Egiptul

alex175534891_3134264909922150_4276998952424833024_n

Noapte liniștită vă doresc! Tisbah ala Kheir!

Briza a urcat încet de pe faldurile de mătase ale Mediteranei pe Cornișa Alexandriei, jucându-se prin părul fetelor ce își pierd dorurile în depărtare. Către alte lumi. Alte orașe. Acolo unde visele sunt libere precum păsările, iar ele pot alerga fără constrângeri. Apoi, vântul a început să alerge printre ramurile palmierilor și ale copacilor, răvășind câte o floare exotică și purtându-i petalele rănite pe trotuare unde oamenii se grăbesc să trăiască. Nu mai e timp. RA a coborât din nou în brațele Miresei sale Mediterana, în timp ce în Alexandria, noaptea își așterne stelel și luna pe cer. Nimic omenesc parcă. Totul rupt dintr-o legendă a vechilor faraoni și zei. Chiar și luminile colorate și strălucitoare. Calde și îmbietoare. În depărtare, pe nisipurile calde câteva suflete își fac culcuș în amintiri. O să adormim și noi, iubite. Poate din această sămânță de dor, într-o zi, va înflori viața.

(©De vorbă cu Egiptul, Ramona Sandrina)