Asta am făcut eu, Rai din simplitatea vieții mele

This slideshow requires JavaScript.

Se spune că fiecare vedem ceea ce purtăm în suflet, iar frumosul locuiește în sufletul celui care privește. Și cred că este cumva de datoria fiecăruia dintre noi să vedem frumosul din locuri și oameni, să îl scoatem la iveală și să îl promovăm, deoarece urâtul, îl poate vedea toată lumea! Nu e greu să localizezi urâtul, să pui degetul pe rană și să faci locurile și oamenii să sângereze! Este cel mai ușor și e la îndemâna oricui! Greu este să ai capacitatea de a sparge pojghița de la suprafața locurilor cenușii și să le vezi sclipirea. Să te bucuri de lucruile simple pe lângă care trecem mulți în goana zilelor. Am descoperit multe clădiri vechi, care țipau a uitare și tristețe. Stejari seculari și castani umbroși. Și soarele, care strecurat printre ramurile copacilor și a florilor, este cel mai frumos în Adjud. Și pe cer când merge să doarmă. Țârâitul lăcustelor și al greierilor, lătratul îndepărtat al câinilor , vântul adiind printre ramurile copacilor din curte, glasul cristalin al fetei mele, au dat aripi tutror gândurilor și visurilor mele de mamă și om.

Sigur că toți ne dorim mai bine și ne-ar bucura să vedem schimbări în bine, dar trebuie să înțelegem că înainte de a judeca și a arunca piatra, trebuie să înțelegem că vina este cumva colectivă. Mai mult a noastră a cetățenilor, decât a administrațiilor. Schimbarea începe când înțelegi că ai dreptul de a lua la rost, de a verifica bugetul, de a cere răspunsuri și de a participa direct la schimbarea orașului unde trăiești. Implicarea și atitudinea schimbă, nu lipsa de participare. Degeaba ne revoltăm dacă nu ieșim din spațiul de confort și cerem excplicații și spunem: „Așa nu!”, dacă nu ne implicăm.

Și, acolo unde unii văd doar plictiseală, mizerie și delăsare, eu am descoperit căsuțe pline de culoare, inundate de flori, arhitecturi frumoase. Am descoperit străzi curate, oameni blânzi, frumoși și calzi. În căsuța mea simplă, cu garduri verzi, vie, flori și umbrar, am găsit liniștea și frumosul. Într-un oraș pe care alții îl renegă, eu am găsit cămin, familie și prieteni. Pe mama Geta și mamaia Maria, pe nea Ștefan și nea Radu de pe Costache Negri care mereu mă strigau să îmi dea roșii, castraveți și alune. Flori uneori, deoarece acolo unde Dumnezeu dăruiște din belșug, darul trebuie dat mai departe. Am găsit o Bibliotecă vie, frumoasă, în care am lansat carte, am avut evenimente împreună cu mulți copii, scriitori, preoți, prieteni. L-am întâlnit pe domnul Ion Croitoru. Fericită întâlnire. În parcul unde unii văd doar ciori, eu vedeam ochii fericiți ai gâzulicei mele, alergam cu ea pe alei, ne dădeam în leagăne, stăteam ore în șir pe bancă spunând povești și mâncând înghețată. Noi ne luam înghețată Polar de la Penny 🙂 . Și pufarine.

Este o vorbă: „Fă Rai din ce ai!”, iar eu asta am făcut. Am făcut Rai din simplitatea vieții mele și m-am bucurat de fiecare întâlnire, om, întâmplare și loc! 

Aproape 40.000 de copii au intonat Imnul României pe Arena Națională!

Cel mai frumos și emoționant moment petrecut vreodată pe un stadion românesc. Aproape 40.000 de copii au intonat Imnul României pe Arena Națională!

#HaiRomânia❤️🇹🇩

Știați că? – Rezervaţia Lacul Negru din Năruja Vrancea

Sursa foto: Lacul Negru

Rezervaţia Lacul Negru este loc de tihnă pentru carnivore mari de la lup și râs până la urs. Zona este plină de molizi seculari.

Lacul Negru s-a format în urma unui seism major prin prăbușirea unei creste. Se crede că evenimentul geologic a avut loc acum circa 10.000 de ani, iar zona a evoluat din acel moment într-un mod particular prin crearea unui ecosistem propriu. Lacul are un emisar, pârâul Lacului Negru, ce evacuează un debit egal cu cel de alimentare (ceea ce oferă o garanție a stabilității ecosistemului), iar la 250 metri în aval suferă o importantă rupere de pantă care creează un repeziş atrăgător. Suprafaţa lacului este de aproximativ 13.300 mp, din care aproape jumătate este luciu de apă. Cealaltă jumătate îi aparţine unui strat de muşchi cu dezvoltare variată.

Formele de viaţă din apă nu au nici o şansă datorită unor specii de tritoni (șopârle acva-terestre) care curăţă orice formă de viaţă din apă. Așa se face că lacul, deși limpede și fărp nici o urmă d epoluare, nu are nici un pește. Tritonii sunt însă elementele esențiale ale ecosietemului care mențin turbăria, eventualii pești din lac punând în pericol tot acest bios unic.

Lacul Negru este lacul cu apă limpede în care nu trăiește nici un pește, dar din care ies plante minune cu puteri tămăduitoare. Lacul Negru este un coț de rai în Munții Vrancei a cărui sălbăticie și frumusețe a rămas neatinsă de mâna omului pentru că accesul în zonă este dificil, iar drumurile sunt ușor parcticabile doar o scurtă perioadă din an. Zona este puternic fracturat de fenomenele tectonice care dau un aer special, absolut unic locului.

Lacul Negru face parte acum dintr-o zonă protejată – demersul fiind impus României de Uniunea Europeană, ca a cerut și extinderea unor arii protejate din Munții Vrancei. Lacul, numit și Lacul cu plămână, după numele popular al unei plante cu proprietăţi terapeutice, se afla într-o rezervaţie naturală situată pe versantul sud-estic al culmii Dealului Negru. Rezervaţia naturală a fost declarată arie protejată în anul 2000 şi reprezintă o zonă montană cu văi, cheiuri (Cheile Nărujei), luciu de apă (Lacul Negru), turbării unice în această parte de țară şi pajişti cu o floră endemică rară. Zona este bogată în faună specifică Subcarpaţilor de Curbură.

Situat la altitudinea de 1250 metri, lacul are o suprafaţă de un hectar şi o adâncime maximă de 7,5 metri. Habitatele specifice turbăriilor montane alpine conferă unicitate acestui sit şi adăpostesc elemente de flora şi faună, deosebite, o serie de specii relicte, endemice sau de interes comunitar.

Aici crește roua cerului (Drosera Rotundifolia) o plantă carnivoră unică în Carpați, plămâna – plantă care susține vindecarea unor afecțiuni pulmonare, bumbacartta, tritonul de munte, salamandra.

Accesul la Lacul Negru se face prin DJ 205D Focşani – Nistoresti – Herăstrău şi apoi pe drumul forestier din lungul Văii Narujei până în zona bazinului de recepţie “Izvoarele Narujei”. În apropierea cabanelor forestiere se desprinde pe versantul stâng al Narujei, un traseu turistic marcat cu cruce roşie care duce la Lacul Negru.

Știați că? Palatul Culturii din Iași a detronat Palatul Versailles?

Iasi-Palatul-Cuturii-Iunie-2014-1600palatul-culturii-iasi-hyperlapsepalatul_culturii_iasi_189_17959200palatul-culturii-2palatul-culturii-iasi

(Sursa foto: internet)

Știați că? – Palatul Culturii din Iași este pe locul al III-lea în clasamentul Rolandia, detronând Palatul Versailles?

Palatul Culturii din Iași se află pe poziția a treia în clasamentul Rolandia, iar la descrierea sa scrie că ”O legendă spune că are același număr de camere ca și anul” și că a fost construit peste curtea domneasca medievala din Moldova din 1434. „Primul proiect de reconstrucție și extindere a Palatului Moldovei a fost comandat de domnitorul Alexandru Moruzi în 1803. Până în 1841, Palatul este reconstruit încă o dată de prințul Mihail Surdza.

În 1906, Palatul a trecut printr-un proces de reconstrucție în stil neogotic care a fost oprit de primul război mondial, dar a fost terminat în 1925, fiind inaugurat un an mai târziu de regele Ferdinand din România.

În prezent, după Restaurarea 2008 – 2016, Palatul Culturii este una dintre cele mai impresionante construcții din Romania, cu o suprafață de 34.236 de metri pătrați si este proiectat în stil Neo-gotic, Neo-Baroc si are și elemente de Art Nouveau”.

Pe prima poziție din clasament se află Palatul Regal din Madrid, pe locul doi este Palatul Peterhof, iar pe a patra, după clădirea din Iași, Palatul Versailles.

Lista este completată de Palatul Hofburg, Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg, Palatul Național Queluz, Palatul Umaid Bhawan din Jodhupur, Palatul Schönbrunn și Palatul Național Pena.

#RomâniaFrumoasă#RomâniaCulturală#RomâniaIstorică#RomâniaLiterară#RomâniaPozitivă

Ce fac străinii? Un film cu Brâncuși!

646x404
EXCLUSIV Andy Garcia îl va juca pe Brâncuşi în filmul „The Sculptor“ VIDEO

Citeste mai mult: adevarul.ro

Între timp ce noi lăsăm în paragină casele și operele marilor valori, ei fac documentare, filme și îi scot în evidență! Noi ce facem? Le negăm totul cu nerușinare!

„Poate că nu suntem părinții lor. Dar asta nu înseamnă că nu sunt ai noștri”

„Poate că nu suntem părinții lor. Dar asta nu înseamnă că nu sunt ai noștri” – Victor Rebengiuc

Așa cum și eu și sute de voluntari implicați spunem de fiecare dată: suntem responsabili față de fiecare om din jurul nostru, cu precădere față de copii! Trebuie să înțelegem că familia este de două feluri: a noastră și familia mărită este societatea! Toți suntem un întreg și trebuie să funcționăm astfel! Când ne vom trata unii pe alții ca o familie, vom fi sănătoși și nu cangrenați spiritual, civic, sufletește, moral, social, românesc și politic!

#România Pozitivă – Știați că?

safe_image

Cotidianul: Există străini care aleg România

Știați că? Bucureștiul este unul dintre cele mai sigure capitale europene, străzile și parcurile orașului nereprezentând un pericol real pentru locuitori.

România se află în coada listei țărilor unde au loc jafuri și crime, comparativ cu Paris, Londra sau Berlin. „Împreună cu familia îmi petrec din ce în ce mai mult din timpul liber explorând parcurile din Capitală. Mai jucăm tenis în Herăstrău și practicăm înotul la Word Class. Când avem timp ne place să mergem la munte“, povestește John Ketchum.

Străini care trăiesc în România sunt: francezi, elvețieni, spanioli, italieni, ucrainieni, moldoveni!?

În România au în prezent rezidență aproximativ 110.000 de străini, dintre care 65.000 provin din Republica Moldova, Turcia, China. 45.000 sunt din țări UE, cei mai mulți din Germania, Italia și Elveția. 1/3 din aceștia locuiesc în București, Timiș, Cluj și Constanța, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Migrație. Motivele principale ale șederii lor în România sunt studiile și locul de muncă. Întrucât de multe ori ei își întemeiază aici o familie, doresc apoi să se stabilească definitiv.

Motive:

– 74% din românii cu vârste între 25-64 de ani vorbesc cel puțin o limbă străină, în timp ce media UE este de 66%, potrivit unui studiu Eurostat

– Cost de trai scăzut, potențial ridicat

– Clima

 

#România Pozitivă – Știați că?

Eleonore-Cosmopol__De-la-Turnul-Eiffel-la-Coloana-lui-Brancusi__973-152-311-8-785334292915
Citiți un reportaj despre francezii la Cluj: 360medical.ro
Curiozități: Știați că? În România există un număr de peste 9000 de Expați Francezi care locuiesc, studiază și muncesc la noi?
Motivele:
– educația
– limba
– clima
– oameni prietenoși
– peisajele