O mică incursiune în lumea țesătorilor din Egipt

“Pentru fiica mea 3 piese realizate manual cu suport pentru sigiliu, fiind zestrea ei. Și nu uitați să scrieți numele ei” ..

Cu mult timp în urmă, în special la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, nici o fată nu s-a căsătorit fără acea zestre, care era socotită o mândrie. De-a lungul secolelor, covorul realizat manual a fost zestre pentru mândrie, în Persia, apoi  în Egipt. Familia miresei condiționa familia mirelui pentru a carpeta casa cu covoare realizate manual,  pe care să fie gravat numele, ca în exemplul de mai sus.

“Lână, mătase, bumbac,  fibră de palmier, in” .. Acesta este tot ce are nevoie pentru a începe să lucreze la producerea  covoarelor, care erau și sunt încă adevărate minunil artistice rafinate, inspirate și deosebite.

Activitatea de țesător de covoare manuale,  este una dintre cele mai vechi meserii cunoscute de om; ea a început cu epoca faraonică, cu mai bine de 5000 de ani î.e.n.. Dovezi au fost găsite în satul Hmamih Asyut, în  Valea Centrală, unde s-au descoperit modele de războaie de țesut pentru confecționarea covoarelor din in și bumbac,  două din materialele pentru care Egiptul a fost renumit în antichitate. Inul și firele de in erau comercializate și folosite din timpurile faraonilor, dar pe lângă acestea, s-au mai găsit și materiale din lână, fibră d epalmier, ierburi vopsite, etc

Vopsirea țesăturilor a apărut în Egipt în a 3-a dinastie faraonică, iar femeile erau cele care se îndeletniceau în mare parte cu producția de textile, lucru specificat și în textele lui Thutmose al III-lea. Ele apar și pe templele din Karnak și Luxor, fiind una din meseriile de bază practicate în aceste temple.

Țesutul manual a prosperat în epoca Mameluk și Saladin, când în Egipt au apărut adevărate fabrici, castele de țesut, care erau cândva foart prospere. Ele au apărut în mai multe zone ale Egiptului, răspândinsu-de ulterior cam peste tot. Se mai practică și în anumite școli, când copiii, încă de mici sunt inițiati în această meserie.

Cele mai populare covoare egiptene sunt „Qashqai” și „Shirazi”, ele fiind confecționate din lână, prin tehnica  Obison,  folositî la anumite tipuri de materiale folosite în covoarele handmade sau a portretelor, unde  sunt 4 tipuri de tehnici Obison egiptean, francez și chinezesc, de obicei multicolor. Egiptenii folosesc o gamă de tehnici foarte diversificată pentru obținerea produsului final.

„Lucrări de artă și fantezie .. Abilitatea de a gusta frumusețea culorilor și a simetriei”. Unul dintre cele mai importante elemente de muncă din industria textilă realizată manual, deoarece acestea depind de imaginația lucrătorului în producție, cslități dobândite de la o vârstă fragedă și formare continuă.

Cu trenul din Alexandria în Cairo

Mie, mi-a plăcut mereu trebul ca și mijloc de transport, iar în Egipt, trenurile sunt foarte ieftine. 70 EGP un bilet, la trenul gen Rapid, dacă ar fi să comparăm cu cel românesc. Trenurile sunt curate, din când în când vin cei de la vagonul restaurant cu produse dacă vrei să cumperi: mâncare, apă, cafea, ceai, 3 în 1, chips, etc Recomand să le cumpărați toate acestea de la un magazin din oraș, deoarece în tren au supra-preț. Vă invit cu mine la o parte din călătorie :D!

Gând peste zi

Uneori, ca să putem vedea soarele și albastrul cerului, trebuie să plonjăm adânc în sufletul nostru. Câteodată reușim, câteodată nu. Depinde cât de mari sunt golurile pe care trebuie să le străbatem.

O zi frumoasă vă doresc!

©De vorbă cu Egiptul

alex175534891_3134264909922150_4276998952424833024_n

Noapte liniștită vă doresc! Tisbah ala Kheir!

Briza a urcat încet de pe faldurile de mătase ale Mediteranei pe Cornișa Alexandriei, jucându-se prin părul fetelor ce își pierd dorurile în depărtare. Către alte lumi. Alte orașe. Acolo unde visele sunt libere precum păsările, iar ele pot alerga fără constrângeri. Apoi, vântul a început să alerge printre ramurile palmierilor și ale copacilor, răvășind câte o floare exotică și purtându-i petalele rănite pe trotuare unde oamenii se grăbesc să trăiască. Nu mai e timp. RA a coborât din nou în brațele Miresei sale Mediterana, în timp ce în Alexandria, noaptea își așterne stelel și luna pe cer. Nimic omenesc parcă. Totul rupt dintr-o legendă a vechilor faraoni și zei. Chiar și luminile colorate și strălucitoare. Calde și îmbietoare. În depărtare, pe nisipurile calde câteva suflete își fac culcuș în amintiri. O să adormim și noi, iubite. Poate din această sămânță de dor, într-o zi, va înflori viața.

(©De vorbă cu Egiptul, Ramona Sandrina)