Egiptul contra Coronavirus

Egiptul a fost deseori arătat cu degetul de către unele țări europene civilizate. A fost judecat și tras de urechi. Nedrept, evident. Dar așa socotesc cei mai și tari să procedeze pe vremuri bune. Egiptul a rărpuns mereu politicos, a dezmințit, dar a continuat lupta sa pentru creșterea economică, în turism, pentru diminuarea sărăciei, etc

Egiptul are 100 milioane de oameni. Președintele a anunțat că momentan are stoc pentru 3 luni de zile la bunuri de orice fel. Între timp, fabricile și fermele vor produce, prelucra, prepara necesarul pentru alte 3 luni de zile: paste făinoase, carne, pește, pui, etc, medicamente, produse de igienă, măști, combinezoane și chiar spitale și clinici dacă mai este necesar!
 
Azi, Egiptul a primit felicitări din partea ministrului Angliei (asta chiar este de luat în seamă după cât ne-au bălăcărit englezii) că a gestionat perfect criza! Și un imunolog din Belgia (care se ocupa de SARS) a spus că Egiptul e singura țară care deține controlul cel mai bine.

Mesajul Președintelui a fost unul Uman și Clar:

„Nu ne interesează pierderile de bani, ci să nu avem pierderi umane! Oamenii sunt mai importanți pentru Egipt”

Și sunt! Toate măsurile luate, dovedesc acest lucru!

De când a început această nebunie, Egiptul este un exemplu. Au luat măsuri de la primele cazuri:

  • Au închis granițele, aeroporturile, muzeele, cinematografele, bisericile, moscheele și au ridicat spitale în 3 zile, deoarece au înțeles că nu trebuie să fie luați pe nepregătite.
  • Au ridicat oamenii străzii și le-au oferit spațiu de locuit!
  • Au măști, fac teste și deschid zilnic 3-5 centre unde te poți teste GRATUIT!
  • Au numere deschise unde poți suna să denunți cazuri de coronavirus, unde să denunți grupurile de oameni, cafenelele care nu respectă legea sau specula de prețuri!
  • Copiii fac școala online, iar oamenii muncesc de acasă.
  • Ca să li se faciliteze munca online, guvernul a oferit în plus tot Gratuit, 100Mb.
  • Majoritatea băncilor au înghețat ratele, iar salariile sunt plătite de angajatori pe perioada carantinei.
  • Grupuri de tineri opresc circulația și oferă pliante pentru a informa
  • TOATE magazinele, indiferent de ceea ce vând (inclsuiv medicamente, mănuși, produse de igienă, detergenți, alimente, legume, etc) fac livrări la domiciliu fără limită de sumă!

Toate străzile sunt dezinfectate, iar guvernatorii patrulează mereu pentru a informa și conștientiza populația!

Câteva din Mega proiectele Egiptului, majoritatea finalizate!

Liniștea dintre gânduri și un poem de Katleen O’Meara

Uneori, în gândurile noastre este atât de liniște. Deși, ele se agită între tâmplele sufletului nostru căutând ferestre să țâșnească libere afară. Dar acum, pare că și ele sunt în carantină. Și fiecare facem ceva să ne uităm temerile. Unii citim, alții ne jucăm, unii fac prăjituri, alții dansează, cântă, iar unii, recităm poezii. Să uităm cât de mult s-a schimbat lumea noastră. Nimic nu mai pare la fel. Toate cărările s-au schimbat. Ne e teamă că nu vom mai găsi semnele de cale. Să nu le fi șters schimbarea. Ne legăm de amintiri și ne bucurăm să găsim o fotografie îngălbenită, o pereche de role, cufărul din pod, bicicleta și căluțul pe care îl împingeam în curte, o carte, scrisoarea bunicii, hăinuțele copiilor noștri de când erau mici, fotografia de la nunta noastră, pe mama lângă noi. Sunt tot ce avem din lumea pe care o cunoaștem. Și lăsăm și noi semne de cale. Aruncăm sticluțe, răvașe de gânduri, de temeri, de speranțe, în oceanul timpului. Cândva, poate vor lumina altora zile întunecate ca acestea pe care le trăim noi acum. Așteptăm să apună acest soare al lumii noastre și să răsară altul nou. Nu știm cum va fi, dar sperăm să fie frumos. De atâta liniște, îmi aud inima îngenunchind și rugându-se! – Ramona Sandrina Ilie

Cu trenul din Alexandria în Cairo

Mie, mi-a plăcut mereu trebul ca și mijloc de transport, iar în Egipt, trenurile sunt foarte ieftine. 70 EGP un bilet, la trenul gen Rapid, dacă ar fi să comparăm cu cel românesc. Trenurile sunt curate, din când în când vin cei de la vagonul restaurant cu produse dacă vrei să cumperi: mâncare, apă, cafea, ceai, 3 în 1, chips, etc Recomand să le cumpărați toate acestea de la un magazin din oraș, deoarece în tren au supra-preț. Vă invit cu mine la o parte din călătorie :D!

Poveste pe Nil

Nilul este un simbol al renaşterii şi vieţii eterne pentru egiptenii din antichitate, a fost din timpuri imemoriale seva vieţii ţinutului lor. Văzute de sus, fluviul şi malurile sale apar ca o lungă fâşie verde şerpuind prin deşertul arid. Această fâşie este însuşi Egiptul, creat de mărinimia Nilului, care a făcut posibilă înflorirea uenia dintre marile civilizaţii ale lumii. Considerat de la cel mai îndepărtat izvor, Nilul, cu 6671 km este cel mai lung fluviu din lume. Cele două izvoare gemene se află în inima Africii. Nilul Alb izvorăşte de dincolo de lacul Victoria şi curge spre nord, până la Khartoum în Sudan unde se uneşte cu Nilul Albastru mai scurt dar mai năvalnic. Acolo unde ele se întâlnesc se poate vedea confluenţa dintre apele albăstrii ale Nilului Albastru şi cele limpezi de un verde palid ale Nilului Alb. De la Khartoum, fluviul curge spre nord până la Cairo unde se desparte în două braţe, unul care se varsă in Marea Mediterană la Damietta la 40 de mile de Port Said; altul care curge spre Rashid (pe numele vechi Rosetta).

30 de sarcofage de acum aproximativ 3.000 de ani

Ministerul Antichităților din Egipt a făcut un anunț public cu referire la una din cele mai mari descoperiri a ultimilor ani în Luxor, Egipt și anume, descoperirea a 30 de sarcofage din lemn foarte bine conservate, conţinând mumii, care datează de 3.000 de ani.

Sarcofagele decorate cu inscripţii au fost descoperite în necropola Al-Asasif, pe două niveluri, a anunţat ministrul Antichităţilor, Khaled al-Anani:

“Este prima oară când descoperim atât de multe sarcofage conţinând mumii, de la sfârşitul secolului al 19-lea”.

Acestea sunt cele mai recente descoperiri în Luxor. Două depozite cu mumii regale au fost anterior descoperite în oraș, unul în 1881, în Deir al-Bahari, altul, în interiorul mormântului regelui Amenhotep al II-lea, în 1898.

Mostafa Waziri, șeful Consiliului Suprem pentru Antichități Egiptene, a spus în conferința de presă că cele 30 de sarcofage conțin mumii ale unor preoți, preotese și copii din timpul celei de-a 22-a dinastii, respectiv secolul al 10-lea î.e.n, acum aproximativ 3.000 de ani.

Lucrările arheologice la acest sit au început în urmă cu două luni și au scos la iveală mai multe morminte și comoara de la Al-Asasif, situl fiind descoperit doar 30%, spun cei care se ocupă de el.

Rămâne să vedem restul de 70% ce ne va mai revela!

Citadela Qaitbay istoric și noi

Un filmuleț mai vechi, dar pe care simt să îl împărtășeșsc cu voi. E din 2017, de la Citadela Qaitbay, când Gâzulicea mea nu devenise o Little Giraffe ^_^ .

Fortul, Cetatea sau Citadela Qaitbay din Alexandria, este situată la intrarea din portul estic, în partea de est a insulei Pharos, exact pe locul fostului Far al Alexandriei, unul din cele 7 minuni ale lumii antice.

Cetatea Qaitbay a fost construită în 1477 de către sultanul Ashraf Sayf al-Din Qaitbay ca protecție împotriva invaziilor otomane. Peste 70 de edificii risipite prin cetati de la Mecca şi Medina şi până la Ierusalim sau Alexandria sunt legate de numele acestui conducător.

Citadela a rezistat încă de pe vremea Mamelucilor, testând timpurile și devenind un adevărat bastion care a protejat Alexandria veche, deoarece Alexandria de atunci, a fost total diferită de cea de azi.În apropiere, cam la 15 metri distanță, se află monumentele scufundate, 2.500 de piese arheologice care datează din dinastia Ptolemeică.

Poziţia strategică a fortului a constituit permanent un avantaj pentru toţi cuceritorii cau stăpânitorii vremelnici ai locului care vegheau ca primejdiile mării să nu aducă năpastă peste vieţuitorii Alexandriei. În 1805 fondatorul Egiptului modern, sultanul de origine albaneza Mohamed Ali a renovat citadela, însă după 80 de ani confruntările din timpul rebeliunii armate cunoscute sub numele de revolta Orabi au năruit aproape integral edificiul. În cele din urmă prin grija regelui Farouk complexul a fost transformat în reşedinţă princiară, iar după 1952 a fost trecut în custodia muzeului marinei.În martie 2018 au fost alocați $13.3 million, pentru restaurarea Citadelei, restaurare care încă are loc, deoarece zidurile scufundate ale acesteia trebuiesc fizate și protejate împotriva corozării lor de către mare.